Ce e fericirea?

Peste tot se vorbește de fericire. Fericire ici, fericire colo. Dar parcă nu-i niciunde. Fericirea-i naivitate, dar parcă și conștientizare. Fericirea ești tu, dar parcă și puțin din ea, el, ei, ele. Fericirea e „absența durerii“ sau împlinirea dorințelor? E lipsa așteptărilor sau încercarea de a-ți îndeplini visele? Cum definești tu, fericirea?

Reclame

34 de gânduri despre „Ce e fericirea?

Adăugă-le pe ale tale

  1. Când citeam filosofie am dat peste mai multe definiții, cum că fericirea ar fi „absența durerii”, cum scrie și în articol, sau „suma tuturor placerilor”, dar până la urmă fericirea e starea de mulțumire sufletească și de împlinire, că nici pușcăriașii nu se plâng de dureri, dar asta nu ii face fericiți.

    Apreciat de 1 persoană

        1. Fericirea este o stare launtrica, ce tine doar de interior. Poti fi nefericit in mijlocul unui Paradis si iti poti gasi o stare de fericire in mijlocul celor mai mari nenorociri. Exista modalitati diferite prin care o poti atinge, de la contemplarea unui pom inflorit, la mirosul parfumului unei flori, risul unui copil, zborul unei pasari pe cer, admiratia rasaritului, sau apusului, o melodie, etc. Si nu cred ca este un scop, mai degraba e un mijloc ce iti permite sa suporti greutatile si loviturile vietii….altfel viata nu este de invidiat. In mijlocul unei suferinte fizice nu poti sa fii fericit, fericit vei fi sa scapi de acele dureri ce te chinuiesc. Tineretea este cu sigurata vremea frumusetii si fericirii. Desi niciodata nu vei sti cit de fericit esti!!! Vei trai toata aceasta fericire crezind ca este ceva ce este normal sa se intimple, cotidianul banal… abia mai tirziu, cind toate acestea vor fi pierdute, vei intelege ce ai avut, si n-ai stiut sa pretuiesti, ca mai toata viata…. 😀

          Apreciat de 2 persoane

    1. sigur, sigur, sa te vad cind vei avea o durere de masea ce se va reflecta afectind intreaga dantura, incit nu vei putea sa bei o cana de apa rece sau de ceai, cind peste asta vei avea o durere lombara data de o hernie de disc ce se va reflecta in toata zona inconjuratoare si intr-un picior, incit nu-ti va permite sa te ridici in pozitie verticala, si peste toate astea se va suprapune durerea unui mic oscior din cot, de care se leaga toate ligamentele musculaturii antebratului, ce nu-ti va permite sa te mai folosesti de acea mana, atunci , puscaria iti va parea un Paradis!

      Apreciază

  2. Fericirea este lipsă de gîndire. Adică, un om ce gîndește și are cu ce gîndi, nu poate fi fericit, căci în orice moment al vieții el pune întrebări la care nu există răspunsuri, astfel fiind nefiricit. Pe cînd cel ce nu gîndește, poate fi fericit căci pentru el chiar și (ca exemplu) răsăritul soarelui din fiecare este fericire. Cu cît mai puțin știi, cu atît ești mai fericit.

    Apreciat de 1 persoană

      1. Asta și e, încerci să cauți fericirea oriunde. Chiar și în lucruri mărunte. Adesea ești gata cu orice, principalul să fii macar o clipă fericit. Nu reușești, fiindcă în principiu asta e imposibil – să fii om, trăind în realitatea noastră și să fii fericit, ca rezultat – devii mizerabil. Nu te dai bătut, începi să citești, să reflexezi cu alți oameni, pe urmă mai adînc, în interior, singur cu sine. Devii din ce în ce mai nefericit.

        În fine, nu lua în seamă, greu de scris ceva coerent pe tema aceasta în citeva rînduri.

        Fericirea este o iluzie care îl ajută pe om să nu sară de pe prima casă pe care o vede. O stea la care tinde și nu va ajunge niciodată. Însă anume drumul spre aceasta și îl ține în viață și îi oferă un impuls de a merge înainte. Chiar dacă, dacă de gîndit, da bine, aceasta nu are nici un sens.

        Apreciat de 1 persoană

  3. După ceva ani care s-au cocoțat în cârcă-mi, nu prea știu să răspund la o asemenea întrebare. Am crezut mai mereu că e bine să ascult de zicala „francezului” (jumătate polonez, jumătate ?) acesta…
    „Din când în când este bine să te opreşti din urmărirea fericirii şi să te mulţumesti să fii fericit.” – Guillaume Apollinaire.

    Apreciat de 1 persoană

  4. Crede-ma pe cuvant, cand statul roman prin acceptarea spagii te priveaza de somn noapte de noapte intre 22 – 06:00, desi legea spune foarte clar ca nu poti tulbura linistea publica in acest inteval orar, nu poti vorbi de nici o fericire. Fie ca e zi, fie ca e noapte. Te invit sa vezi in ce conditii dorm locuitorii de pe Calea Rahovei, Bucuresti. Te invit sa suni la 112 si sa ti se dea amenda, te invit sa anunti tu politia ca le bubuie buteliile in strada acestor comercianti si sa ti se zica ca atata timp cat nu sunt victime sau daune reclamate, ei nu fac nimic. Dar pe langa conditiile din spitale, ai dreptate, asta nu e mare lucru.
    Read it.
    https://adnanamatei.ro/piata-de-flori-rahova-toaleta-urbana/

    Apreciat de 1 persoană

    1. E foarte trist ceea ce se întâmplă, e și mai trist faptul că noi nu putem schimba nimic. Nu am zis și nu cred că voi zice vreodată că îmi place cum funcționează România. Nu-mi place. Dar ea, în sine, e minunată. Are atâtea locuri superbe, atâtea valori, atâția oameni incredibili. Dar incapacitatea noastră de a vedea asta este pusă pe umerii politicii. Dar dacă încercăm, totuși, să vedem și partea pozitivă a lucrurilor, poate vom reuși să găsim și această fericire despre care tot vorbim, fie și pentru o secundă! 🙂

      Apreciază

  5. Eu cred ca fericirea este picatura de noblete a sufletului!Momentele de fericire sunt incomparabile si atunci cand acestea sunt prezente,sufletul nostru poate ajunge la plenitudine si exaltare.Fara aceste momente si fara spontaneitate,viata noastra ar fi fada si fara farmec. Foarte originale articolele tale!Imi face deosebita placere sa le citesc!

    Apreciat de 1 persoană

    1. Vă mulțumesc mult, mă bucur sincer când văd că ceea ce a început ca o joacă încetișor devine apreciat! Cât despre fericire, fiecare persoană o va defini diferit și fiecare definiție va fi corectă. Nouă ne revine datoria de a ne bucura de ea.

      Apreciază

  6. Lumea nu este perfectă şi uneori fericirea este doar un deziderat intangibil. Noi nu uităm că mai dăinuie în noi ceva din fericirea primordială, din frumuseţea şi armonia semănată de Domnul pe pământ şi toate pot duce la fericirea şi pacea interioară.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Omul este învățat, adesea, că fericirea vine odată cu acumularea a cât mai multe lucruri materiale. Apoi pleacă-n căutarea lor, și după ce această călătorie se sfârșește, mulți se simt triști. Abia atunci realizează că fericirea lor venea, de fapt, din ei.

      Apreciat de 1 persoană

      1. Paradoxal este faptul ca majoritatea nu vor (nu pot ?) sa primeasca Adevarul absolut, eliberator de vechea Legea a judecatilor si prejudecatilor constiintei perceptiilor simturilor primare, care conduc ireversibil fiinta spre moartea a doua, sufleteasca si/sau spirituala, incomparabil mai dureroasa decât cea fizica/carnala.

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: